Carpe diem incotro?

Pasi.Urme de pasi peste tot.Scari tocite.Aglomeratie.Metroul.5 minute si iar... multa aglomeratie.Iar si iar ...intr-o lume intre 2 statii de metrou,intr-un oras prea agitat sa iti mai para mic,in care se desfasoara zi de zi un univers pentru fiecare.Atat de ancorati in cotidian;cu atatea griji inutile ,probleme si bucurii in jurul carora ti se invarte viata si ti se pare ca toate sunt atat de importante,si mai ales,atat de "ale tale ".Pana la urma ale cui sunt ?..sau mai exact ,ce sunt ?rezultatul unei perspective atat de limitate,al mecanismului complicat dupa care sunt invatate mintile oamenilor sa functioneze?al unui simplu mod de a privi lumea ...dintr-un colt?(Noaptea intr-o biblioteca imensa,parandu-ti ca aflii toate raspunsurile din cartea pusa in fata ta ,pe care reuseste sa ajunga lumina lumanarii cu care stai in mana?)Simple copii xerox care isi par a fi originale?Un scop in viata ..sa ii gasesti vietii un scop ?
Mii de feluri de a vedea lumea,mii de astfel de universuri ,drumuri care se intalnesc intamplator pe un peron intr-o statie de metrou.La urma urmei...Carpe diem,daca altceva nu ne ramane de facut.
Tot raman urme de pasi...